Bibliotecar Dunoiu Andy Bogdan

Ferma biodinamică

(de Friedrich Sattler, Eckard von Wistinghausen)

“Ceea ce este just sub aspect biologic este avantajos din punct de vedere economic” (E. Pfeiffer, 1951).

“În agricultură, trebuie să fie alese nu cele mai biologice dintre soluțiile economice, ci soluțiile cele mai economice dintre cele biologice” (P. Papacostea, 1976).

Cartea „Ferma biodinamică” este scrisă de Friedrich Sattler și Eckard von Wistinghausen și a fost publicată în limba română la Editura Enciclopedică în anul 1994.

Lucrarea are 364 de pagini în ediția românească și a fost tradusă și prefațată de către Petre Papacostea, doctor în științe și biolog român.

Autorii sunt figuri importante în mișcarea biodinamică: Friedrich Sattler a avut o carieră lungă la o fermă biodinamică și a colaborat cu Demeter; E. von Wistinghausen a fost implicat în cercetarea biodinamică.

Friedrich Sattler s-a născut în 1926 la Breslau (astăzi Wrocław). Inițial voia să studieze chimie după Al Doilea Război Mondial, dar acest plan nu s-a realizat. În schimb, a făcut ucenicie agricolă la o fermă biodinamică (Gut Bomlitz). A fost un pionier al biodinamiei și a avut un rol foarte activ în organizația Demeter: a fost membru al comisiei de certificare, a predat, a făcut cercetare și a sprijinit reconversia fermelor către agricultura biodinamică. În 1989, i s-a acordat Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania pentru meritele sale în agricultură biodinamică. A scris și a co-semnat mai multe cărți importante pentru agricultura biodinamică, printre care „Der landwirtschaftliche Betrieb – Biologisch-Dynamisch” (împreună cu Wistinghausen).

Sattler vede ferma biodinamică ca pe un organism: un sistem holistic în care solul, animalele și plantele interacționează și contribuie la echilibrul general al fermei

Eckard (Eckhard) von Wistinghausen s-a născut în 1937. Este agronom/om de știință agricolă, specializat în cercetare biodinamică. Printre lucrările sale se numără studii privind solul și fertilitatea. Este considerat un „urgestein” (o figură veche, de bază) a mișcării biodinamice. Spre deosebire de un simplu fermier-practicant, Wistinghausen aduce un element științific puternic: el a studiat științele solului și fertilitatea, ceea ce îi permite să conecteze aspectele teoretice și metodologice ale biodinamiei cu practica reală.

Agricultura țărănească, prin experiența sa milenară, a acumulat înțelepciunea necesară elaborării unor tehnologii aflate în concordanță cu principiile active în natură, fiind susținută în truda sa zilnică de credința nestrămutată în lumea spirituală și în importanța legilor morale de conviețuire. Sistemul de agricultură elaborat științific, cunoscut sub numele de agricultură intensiv chimizată, care urmărește creșterea randamentului și simplificarea muncii fizice, reprezintă rodul pătrunderii gândirii materialiste în biologie. (P. Papacostea,1994)

Agricultura biodinamică își face intrarea în scenă la începutul secolului XX, ca rezultat al preocupărilor lui Rudolf Steiner de a contracara pericolul determinat de confuzia care domina gândirea materialistă în domeniul vieții și implicit efectele negative ale chimizării agriculturii asupra diverselor componente ale biosferei. (P. Papacostea,1994)

Tema principală a lucrării de față este abordarea integrată a fermei ca „organism”: adică o fermă biodinamică nu este doar un sistem agricol convențional, ci funcționează ca un întreg viu - cu plante, animale, sol, rotație de culturi, preparate biodinamice etc.

În volumul de față, autorii explică principiile biodinamicii, inclusiv influențele cosmice (cum ar fi fazele lunii) asupra plantelor și animalelor, și conceptul de "organism agricol". Autorii ne indică nu doar cum să cultivăm plantele, ci și cum să integăm creșterea animalelor, rotația culturilor și folosirea solului într-un mod sustenabil și echilibrat. Acest lucru este esențial pentru biodinamica autentică.

Conceptul de „fermă - organism” este clar exprimat și argumentat, oferind cititorului o viziune practică, nu doar teoretică.

Pe baza experienței lui Sattler, cartea nu este doar teoretică, autorul a fost practicant biodinamic timp de mulți ani, sunt discutate tehnici concrete: rotația culturilor, pregătirea solului, semănatul, utilizarea resurselor de la fermă (materie organică, compost etc.).

Autorii pun accent pe orientarea spre durabilitate și cartea promovează o agricultură regenerativă punând accent pe echilibrului intern al fermei, pe fertilitatea solului, pe autonomie (folosirea propriilor resurse). În context biodinamic, se discută și rolul preparatelor biodinamice, studiate de von Wistinghausen și alți cercetători în acest domeniu.

Agricultura biodinamică implică elemente spirituale și cosmice (influențe astrale, preparate speciale etc.). Nu toți fermierii sau cititorii pot fi convinși de aceste aspecte, iar pentru unii pot părea mai puțin „științifice”. Criticii biodinamicii au subliniat adesea acest aspect.

Punerea în aplicare a unui sistem biodinamic autentic poate necesita timp, resurse (pentru compost, preparate, animale) și multă muncă — ceea ce nu este întotdeauna realist pentru o fermă comercială mică fără susținere.

„Ferma biodinamică” este recomandabilă pentru: fermierii interesați de agricultura biodinamică și sustenabilă, studenții la agronomie, ecologie sau științe agricole care vor să înțeleagă filosofia și practica biodinamică.

De asemenea, volumul are adresabilitate persoanelor interesate de agricultură regenerativă și metode de producție care sunt mai puțin convenționale, dar și tuturor celor care nu se tem de o abordare profundă și holistică, incluzând elemente spirituale / cosmice.

În concluzie cartea „Ferma biodinamică” de Sattler și Wistinghausen este un text esențial dacă vrei să aprofundezi biodinamica nu doar la nivel teoretic, ci practic. Oferă o vedere de ansamblu a ceea ce înseamnă o fermă biodinamică „ca organism”, cu toate părțile sale interdependente: sol, plante, animale, rotație, preparate. Deși nu este o lectură ușoară (pentru că nu este un simplu manual tehnic, ci mai degrabă un ghid cu filosofie aplicată), este foarte valoroasă pentru cine ia în serios agricultura sustenabilă.

Împreună, Sattler și von Wistinghausen au contribuit semnificativ la consolidarea biodinamiei ca metodă agricolă recunoscută: nu doar ca ideal spiritual, ci ca practică aplicabilă și validată.

Prin munca lor („Ferma biodinamică”, „Der landwirtschaftliche Betrieb”, „Growing Biodynamic Crops” etc.) au oferit fermierilor un ghid solid: atât practici de cultură, cât și strategii pentru menținerea echilibrului agricol și regenerarea solului.

Ei au fost implicați nu doar la nivel național (Germania), ci și internațional, prin formare, consultanță și predare, ceea ce a ajutat la răspândirea agriculturii biodinamice.