BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA
|
|
BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA |
|
ÎNSCRIEREA LA BIBLIOTECĂ GHID - Cum să accesezi contul de cititor (Tinread) GHID - Modalităţi de căutare în catalogul online Tinread GHID - Resurse electronice fulltext BIBLIOGRAFII LA CERERE
Dacă ai o lucrare de realizat şi nu găseşti suficiente materiale, PUBLICAȚII NOU INTRATE INSTRUMENTE CERCETARE-PUBLICARE ȘTIINȚIFICĂ BAZE DE DATE ŞTIINŢIFICE ANELIS PLUS 2023-2025 CĂRȚI ELECTRONICE FULLTEXT TRIAL-uri RESURSE ELECTRONICE FULLTEXT gratuite (Open Access) BIBLIOTECA DIGITALĂ Materialele digitale pe categorii ALTE RESURSE
|
Bibliotecar dr. Andreea Dragomir Petre Pandrea – Mandarinul valah al filosofiei românești |
Prezentare Biblioteca
|
|
|
Ieri s-au împlinit 56 de ani de la moartea regretatului filosof jurist Petre Pandrea. De aceea acest articol vine ca un omagiu adus celui care a fost publicist, om de drept, dar și victimă a regimului comunist. Cine a fost Petre Pandrea și ce a lăsat în urma sa în literatura de specialitate, atât filosofică, memorialistică, dar și juridică din România? Născut la Balș, în Oltenia, Petre Pandrea (26 iunie 1904 – 8 iulie 1968), pseudonimul literar al filosofului Petre Marcu Balș, spunea: “Nu cred în nemurire și în înviere, dar cred în artă, în ordinea juridică și morală a umanismului mediteranean și în doctrina etico-filosofică a strămoșilor mei, oameni ordonați și de omenie.”1 Remarcabil eseit, filosof, jurist, sociolog Petre Pandrea a uimit prin inteligența sa aparte, ocupând un loc de frunte în memorialistica românească. Apărător al celor nevinovați și judecător aspru al celor care dictau ordine și sancțiuni, Pandrea nu s-a aliat niciodată cu puterea, contestându-i mereu nedreptatea în operele sale fără seamăn, luptând cu convingere pentru libertate, dar libertatea se plătește cu suferință, deziluzie și singurătate. Dar de ce se supranumea Mandarin valah? Deoarece, spunea filosoful “Mandarinul intelectual în Valahia a fost un blestem și o profundă realitate. Nu a fost o calitate, ci o realitate sui-generis. […] Singura virtute la care ține cu adevărat mandarinul este detașarea, detașare de sine, o detașare de oameni, o detașare de lut, o detașare de ambiții, o detașare de viața de rând și ascensiunea în turnul de ivoriu, departe de hărmălaie, în acea regiune de azur unde voința, afectivitatea și intelectul propriu se pot echilibra, controla reciproc și se poate păși – în sfârșit – la cunoașterea de sine, la cunoașterea omului, la descifrarea epocii”.2 Debutul său vremelnic în lumea scrisului l-a împins să studieze de la filosofia dreptului, memorialistică, filosofia românească, filosofia politică până la psihanaliză juridică și criminologie dialectică. Petre Pandrea l-a îndrăgit pe Brâncuși și arta lui denumindu-l oltean european, căruia i-a dedicat o carte Brâncuși. Amintiri și exegeze, l-a admirat pe Vasile Pârvan descriindu-l ca fiind “luceafărul melancoliei, al veghiilor nocturne și al reculegerilor selenare.”3 Mare arheolog și filosof al istoriei, Vasile Pârvan prin “harfa melancoliei sale intona elegia stoicismului antic și simfonia destinului necruțător cu forță și intensități beethoveniene.”4 Filosoful-jurist nu îl uită însă nici pe Simion Bărnuțiu căruia îi dedică o carte intitulată Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu unde îl portretizează ca “om politic al Ardealului, care a avut cea mai puternică influență asupra urmașilor. Discursul său din Catedrala Blajului de la 1848 a fost un îndreptar ideologic pentru partidul național român și o adevărată magna charta libertatum a Ardealului politic. Bărnuțiu știe să dea expresie doleanțelor naturale ale unui popor, subjugat de altul, sub forma unui sistem juridic.”5 În anul 1928 publică alături de Sorin Pavel și Ion Nestor în revista Gândirea “Manifestul Crinului Alb”, dedicat fenomenului bucureștean – Generația de la `27 – o generație care “se anunță apolitică, antifascistă, antifranceză, ortodoxistă, antipașoptistă, antijunimistă. E o generație cu un start frenetic și un ritm frenetic [care] le cere tinerilor intelectuali români să trăiască și să creeze ca și cum anul în care se află ar fi ultimul din viața lor.”6 La temelia acestui fenomen s-au aflat nume mari din cultura românească: Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Țuțea, Constantin Noica, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu etc. Generația de la `27 asociată cu trăirismul a reflectat perioada interbelică din țara noastră. Curentul filosofic care l-a avut ca inițiator pe Nae Ionescu, a reprezentat “numele existenţialismului românesc, anterior celui francez şi sincronic cu cel german.”7 Universul juridic al filosofului Petre Pandrea este definit prin publicarea a două lucrări extraordinare Psihanaliza judiciară și Criminologia dialectică prin intermediul cărora aduce în prim-plan metoda psihoterapeutică pentru tratarea bolilor mintale extinsă și în sfera juridică, în metodele interogatoriului judecătoresc, iar în sfera criminologică se axaeză asupra importanței metodei dialectice o concepție marxistă guvernând viața socială și istorică. Dar Petre Pandrea nu a însemnat doar filosoful, omul de drept, estetul sau memorialistul român, ci și inculpatul elitei intelectuale, trăind anii de detenție pe care îi descrie în lucrările sale: Soarele melancoliei, Turnul de ivoriu, Memoriile mandarinului valah, Reeducarea de la Aiud, Călugărul Alb, Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică. Memorii penitenciare etc.8 Lupta pentru liberate a plătit-o scump, atât de scump încât a avut putința, din teroarea închisorilor comuniste, să trăiască cu credința că va veni și momentul în care se vor cerceta acele vremuri, ieșind astfel la suprafață adevărul și realitatea deceniilor interbelice, iar pesonalitatea sa puternică va renaște din propria-i cenușă, redefinindu-l ca filosof memorialist. NOTE 1 Andrei Pandrea, Miscellanea în Petre Pandrea, martor de veac, București, Ed. Eminescu, 2008. 2 Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, ed. îngrijită de Andrei Pandrea, București, Ed. Albatros, 2000. 3 Petre Pandrea, Soarele melancoliei. Memorii, București, Editura Vremea XXI, 2005. 4 Idem 5 Petre Pandrea, Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, Romania Press, 2007. 6 Marta Petreu, Generația de la ’27 între Holocaust și Gulag (I), Revista “22”, anul XIV (676), 18 feb-24 feb 2008. 7 https://www.libhumanitas.ro/tanara-generatie-interbelica-miruna-lepus-a130384.html 8 Vezi Andreea Dragomir, Filosofie, psihanaliză juridică și cercetare criminologică la Petre Pandrea, Craiova, Aius, 2012.
BIBLIOGRAFIE PANDREA, Andrei, Petre Pandrea, martor de veac, București, Ed. Eminescu, 2008. PANDREA, Petre, Memoriile mandarinului valah, ed. îngrijită de Andrei Pandrea, București, Ed. Albatros, 2000. PANDREA, Petre, Soarele melancoliei. Memorii, București, Editura Vremea XXI, 2005. PANDREA, Petre, Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, Romania Press, 2007. PETREU, Marta, Generația de la ’27 între Holocaust și Gulag (I), Revista “22”, anul XIV (676), 18 feb-24 feb 2008. DRAGOMIR, Andreea, Filosofie, psihanaliză juridică și cercetare criminologică la Petre Pandrea, Craiova, Aius, 2012. DRAGOMIR, Andreea, Petre Pandrea. Medalion filosofic, Craiova, Aius, 2008.
WEBGRAFIE https://www.libhumanitas.ro/tanara-generatie-interbelica-miruna-lepus-a130384.html https://ro.wikipedia.org/wiki/Genera%C8%9Bia_lui_27 https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3224
|
|||
