Dragomir Andreea - Femeia și dorința ei de cunoaștere, în România

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA

ÎNSCRIEREA LA BIBLIOTECĂ

GHID - Cum să accesezi contul
de cititor (Tinread)

GHID - Modalităţi de căutare în catalogul online Tinread

GHID - Resurse electronice fulltext

BIBLIOGRAFII LA CERERE

PUBLICAȚII NOU INTRATE

INSTRUMENTE PUBLICARE ȘTIINȚIFICĂ

BAZE DE DATE ŞTIINŢIFICE
ANELIS PLUS 2023-2025

CĂRȚI ELECTRONICE
FULLTEXT

TRIAL-uri

RESURSE ELECTRONICE
FULLTEXT gratuite (Open Access)

BIBLIOTECA DIGITALĂ
Materialele digitale pe categorii

ALTE RESURSE

70 de ani

Bibliotecar dr. Andreea Dragomir

Femeia și dorința ei de cunoaștere, în România

Prezentare Biblioteca

Structura si
biblioteci filiale

Catalog online
Catalog partajat

Biblioteca Germana
25 de ani de existență
Onleihe

Shakespeare Corner

Centrul de Documentare
Europeana - European
Documentation Center

Proiecte

„Femeia este coloana vertebrală a familiei și a societății, cea care leagă trecutul cu viitorul și dă sens prezentului”

Nicolae Iorga

Aflându-ne în luna martie, perioada din an în care se celebrează femeia, indiferent de statutul ce-l poartă, m-am gândit că nu ar fi rău să ne aducem aminte de rolul ei în societate de-a lungul timpului și de puterea sa de autodepășire. Voi trasa astfel o axă imaginară de la ființa fără prea multe drepturi, manipulată și stăpânită de forța masculină, la acel diamant șlefuit perfect, care strălucește tocmai prin cultivarea spiritului său feminin, dovedind de veacuri, că se poate.

Dar ce este femeia? Pornind de la definiția cuvântului, regăsită în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, unde este descrisă ca fiind persoană adultă de sex feminin, această operă de artă vie a evoluat de la supunerea în fața bărbatului “primind-o ca pe un lut (dat în mâinile sale spre modelare), […] să o învețe întreaga înțelepciune, cum să viețuiască cu cuviință și respect, surpând chiar de la început și chiar din fața ușilor căsniciei lor poftirea bunurilor lumii acesteia […] să o învețe filosofia și s-o îndemne să nu-și atârne cercei la urechi...” (Sfântul Ioan Gură de Aur), la emancipare, oferind societății o lecție de curaj și inteligență, influențată de etapele istorice, culturale, sociale și politice.

La baza mișcării feministe din România s-a aflat elita celor cu un grad ridicat de educație și cu acces la școala din vest, majoriatatea provenind din mediul urban. Femeile din România, în vremea dinaintea Primului Război Mondial, aveau capacitate redusă de acțiune, în mai toate sferele, de la cea economică, familială și căsătorie și până la cea socială și politică. De aceea, în perioada interbelică au luat ființă, în țara noastră, mai multe asociații dedicate lor: Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor, Federația Femeilor Universitare, Societatea Scriitoarelor Române, Gruparea Națională a Femeilor Române etc.¹ Iată cum femeia româncă, a trecut de la stadiul de femeie de casă, la doamnă de societate, acea eroină care a străpuns cataracta mediocrității și a banalului, devenind noua femeie.²

Din rândul acestora s-au remarcat unele dintre cele mai emblematice figuri feminine ale țării noastre, cele care prin patriotism, devotament și profesionalism au “așezat” România pe harta lumii. Aducându-le un omagiu binemeritat cu toată recunoștința și admirația pe care le-o purtăm, cu ocazia Zilei Femeii, am să le amintesc pe câteva dintre ele, din diferite domenii, al căror nume a intrat în istorie, pentru moștenirea lăsată și cu care ne mândrim de generații:

Maria Rosetti (nume original Mary Grant n. 1819 – d. 1893) a fost activistă, jurnalistă și eseistă română de origine scoțiană, a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Țara Românească, prin alăturarea ei protestatarilor care cereau recunoașterea Constituției de la Islaz și a noului guvern. A colaborat cu C. A. Rosetti în cadrul mai multor publicații, înainte de a-și publica propria revistă, Mama și copilul, prima dedicată cu precădere femeilor. Maria Rosetti a fost implicată ulterior în organizarea evenimentelor caritabile și a ceremoniilor publice: între anii 1866-1867, a strâns fonduri pentru a combate foametea și, în 1871, a organizat serbări în localitatea moldoveană Putna. Conducea de asemenea Comitetul femeilor, în care erau angrenate și Elena Cantacuzino, Elena Rifoveanu, Elena Sutu, Maria Bilcescu, Maria Cernat, Maria Falcoianu, Ana Calendero, Adela Felix, Caterina Polihronie, multe fiind și soții de medici. Ele strângeau atât fonduri, cât și donații, organizau loterii cu lucruri personale, toate în mod vădit pentru libertatea țării, făcându-se apel și la solidaritatea proprietarilor de grădini și teatre pentru depozitarea donațiilor. Pentru rolul său activ în sfera acțiunilor caritabile a primit Diploma Societății Naționale a Crucii Roșii din Belgia, devenind membru de onoare.³

Maria Cuțarida-Crătunescu (1857–1919) renumit medic român pe plan internațional, prima femeie medic din România și militantă feministă activă, a înființat în 1897 Sociatatea maternă, iar în 1899 a organizat prima creșă din țară.⁴

Harilclea Darclée (1860-1939) cântăreață română de operă cu voce de soprană, a fost prima interpretă a rolului Floria Tosca din opera Tosca de Giacomo Puccini, premiera operei având loc la data de 14 ianuarie 1900 la Teatrul Costanzi din Roma.⁵

Sarmiza Bilcescu-Almănișteanu (1867-1935) - prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept, profesie, care până atunci fusese rezervată exclusiv bărbaților. A fost căsătorită cu inginerul Constantin Alimănișteanu.⁶

Lucia Sturdza-Bulandra (1873-1961) remarcabilă actriță de teatru din România, a fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori: Nicolae Baltățeanu, George Calboreanu, Nae Roman, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc. Profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani, Lucia Sturdza-Bulandra a fost distinsă, de asemenea, cu titlul de Artist al Poporului (ante 1955).⁷

Regina Maria a României (1875-1938) - principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele Ferdinand I al României, mama regelui Carol al II-lea, Maria, născută Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Regatului Unit. A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român. Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii.⁸

Marta Trancu-Rainer (1875-1950) - medic român, prima femeie chirurg din România, medic obstetrician din prima jumatate a secolului XX, membră a Academiei de Medicină din România, a devenit un cunoscut om politic, profesor universitar, scriitor și memorialist.⁹

Elena Negruzzi (1876–1948) a fost o militantă feministă, avocată și publicistă, fiica scriitorului Leon Negruzzi. După ce a obținut licența în istorie, filosofie și drept în cadrul Universității din Iași, a devenit prima femeie din România care a obținut dreptul de a pleda în baroul avocaților de la Galați și Iași. A contribuit cu articole feministe la diferite publicații. După Primul Război Mondial, a fost printre membrele fondatoare în cele mai active organizații naționale de femei - Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (AECPFR), Consiliul Național al Femeilor Române, Frontul Feminin etc.¹⁰

Hortensia Papadag-Bengescu (1876-1955) a fost o prozatoare, romancieră și nuvelistă importantă din perioada interbelică.¹¹ Hortensia Papadat-Bengescu a dus o viaţă dominată de frustrarea că nu putea studia aşa cum îşi dorea, dar şi de tensiunile cu soţul ei care nu i-a susţinut aplecarea spre literatură. Scriitoarea debuta la 43 de ani, cunoscând rapid ascensiunea literară sub încurajările colegilor de la cenaclul „Sburătorul“ unde îşi găsea alinarea.¹²

Maria Ventura (1886-1954) - actriță română de origine evreiască, studiind la Conservatorul din Paris cu Eugène Silvain și Paul Mounet, a jucat în limbile franceză și română, fiind cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța ca Marie Ventura. A fost prima femeie care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză, anume „Ifigenia” de Racine în 1938.¹³

Eliza Leonida Zamfirescu (1887-1973) - ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României, membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, s-a pretins că a fost prima femeie inginer din lume, dar Alice Perry a absolvit în 1906, cu șase ani înainte. Elisa Leonida Zamfirescu este un exemplu de femeie celebră în Europa și în lume, născută în România.¹⁴

Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) cunoscuta eroină cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.¹⁵

Virginia Andreescu Haret (1894-1962) - prima femeie arhitect din România, obținând diploma în 1919, și prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut prima dată în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Științei organizat la București, în 1981.¹⁶

Ana Aslan (1897-1988) renumit medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 - 1988), a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.¹⁷

Smaranda Brăescu (1897-1948) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).¹⁸

Florica Bagdasar (1901-1978) - medic cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă, fiind prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătății, în perioada 1946–1948.¹⁹

Marina Știrbei (1913-2001) renumită aviatoare română, supranumită recent de presa românească din secolul al XXI-lea „Prințesa aviației românești”, numele ei fiind legat de înființarea Escadrilei Albe.²⁰

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) – deși cunoscută ca fiind prima femeie neurochirurg din lume, conform spuselor Sofiei Ionescu (într-un interviu TVR cu Eugenia Voda), recunoaște că a fost prima femeie neurochirurg, dar nu din lume, ci din sud-estul Europei.²¹

Acestea sunt doar câteva din numele marcante ale principalelor domenii de activitate din România perioadei interbelice și nu numai, recunoscute științific. Lista poate continua până în zilele noastre. Ele au fost și sunt cele care au demontat mituri în ceea ce privește implicarea sexului frumos în politică, în justiție, în aviație, în medicină, teatru, etc. Dorința lor acerbă de cunoaștere a ridicat conceptul de femeie la rang superior, prin perseverență, hotărâre, competitivitate, ambiție și organizare. Reprezintă acel etalon la care oricare dintre noi se poate raporta oricând dorește să-și dovedească capabilitatea. Iată de ce, indiferent de poziția ei în societate, femeia este mister, putere, cântec, poezie, muză, savant sau sfântă, “este o adevărată minune […] o podoabă pentru locul pe care-l ocupă și un tezaur pentru lumea căreia îi aparține.”²² Cântată în versuri, pictată în cele mai frumoase culori, elogiată în opere literare ce au făcut istorie, iubită în cele mai inedite moduri, un univers cuprins într-un buchet de sensibilitate, frumusețe, emoție, femeia rămâne eterna enigmă a tuturor timpurilor.

Priviți femeia ca pe o binecuvântare de la Dumnezeu, dătătoare de viață și de lumină. Ea este "izvorul puterii și al iubirii, o ființă care reprezintă frumusețea și sensibilitatea lumii" așa cum o descria Mircea Eliade.

NOTE

¹https://ro.wikipedia.org/wiki/Feminismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

²Șerban Milcoveanu , Ce e nou în femeie? (observații raționate și eseuri analitice), București, Asociaţia foştilor preşedinţi şi foştilor fruntaşi ai organizaţiilor studenţeşti libere, independente şi unitare din epoca 1919-1947 a autonomiei universitare, 1995, p. 6.

³https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Rosetti

⁴https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Cu%C8%9Barida-Cr%C4%83tunescu

⁵https://ro.wikipedia.org/wiki/Hariclea_Darcl%C3%A9e

⁶https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmiza_Bilcescu-Alim%C4%83ni%C8%99teanu

⁷https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucia_Sturdza-Bulandra

⁸https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei

⁹https://medijobs.ro/blog/marta-trancu-rainer-prima-femeie-chirurg-din-romania

¹⁰https://ro.wikipedia.org/wiki/Ella_Negruzzi

¹¹https://ro.wikipedia.org/wiki/Hortensia_Papadat-Bengescu

¹²https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/special-hortensia-papadat-bengescu-din-vedeta-1922900.html

¹³https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Ventura

¹⁴https://ro.wikipedia.org/wiki/Elisa_Leonida_Zamfirescu

¹⁵https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Teodoroiu

¹⁶https://ro.wikipedia.org/wiki/Virginia_Andreescu_Haret

¹⁷https://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Aslan

¹⁸https://ro.wikipedia.org/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu

¹⁹https://ro.wikipedia.org/wiki/Florica_Bagdasar

²⁰https://ro.wikipedia.org/wiki/Marina_%C8%98tirbei

²¹https://ro.wikipedia.org/wiki/Sofia_Ionescu-Ogrezeanu

²²Svetlana Sauciuc, Arta de a fi femeie, București, Editura Sophia, 199, p. 5.

BIBLIOGRAFIE

Chirică, Vasile, Cu femeia prin milenii mit şi realitate, Iaşi, Helios, 1997.

Milcoveanu, Şerban, Ce este nou în femeie ? (Observaţii raţionate şi eseuri analitice), Bucureşti, Asociaţia foştilor preşedinţi şi foştilor fruntaşi ai organizaţiilor studenţeşti libere, independente şi unitare din epoca 1919-1947 a autonomiei universitare, 1995, 335 p.

Moreau, Marcel, Celebrarea femeii, Trad şi post. de Irina Petraş, Bucureşti, Libra, 1998, 136 p.

Sauciuc, Svetlana, Arta de a fi femeie, București, Editura Sophia,1999

Segur, Nicholas, Am descoperit femeia!, Bucureşti, Astrobios Press, 1992, 128 p.

Ţighiliu, Ioan, Am fost femeie. Povestiri, Tîrgu Mureş, Tipomur, 1993. 148 p.

WEBGRAFIE

Date obținute de pe site-ul Wikipedia the free Encyclopedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Feminismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Rosetti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Cu%C8%9Barida-Cr%C4%83tunescu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hariclea_Darcl%C3%A9e

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucia_Sturdza-Bulandra

https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei